Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"


Program audiente:

Col. Constantin FLOREA
Joi 13:00-15:00

Col. Liviu Marcel POP
Marti 13:00-15:00

Lt. Col. Ilie RINZIS
Miercuri 13:00-15:00

Purtator de cuvant:

Lt. Marius RUS
Tel: +40748299990



Ultima actualizare site:
22/01/2019 12:44


Data și ora curentă:




logo centenar
  • Site DSU

  • Platforma fiipregatit.ro

    MODELE RAPOARTE CLSU

    • MODEL RAPORT OPERATIV
    • MODEL RAPORT SINTEZA


    • Program avize-autorizatii

      Copyright ©2007-2018

      I.S.U. "Bistrita".

      Toate drepturile rezervate.

      E-mail de contact:



      E-mail transmitere copie dupa cartea de identitate in format electronic:



      Documentatia tehnica in format electronic depusa in vederea obtinerii avizului/autorizatiei de securitate la incendiu poate fi:

      - scanata, insotita doar de semnatura electronica a investitorului/beneficiarului

      - in format .pdf sau alte formate, insotita de semnatura electronica a investitorului/beneficiarului si a factorilor care au contribuit la elaborarea documentatiei (proiectanti, verificatori de proiecte, experti tehnici etc.)

      Campania nationala

      Campania nationala

      Campania nationala

      Schengen
      112

      Sesizati faptele

      de coruptie ale

      personalului

      M.A.I.

      0800.806.806

      linie telefonica gratuita


      Inscrie-te pentru a primi ultimele noutati!

      Feuerwehr Herzogenrath

      o9atitudine.ro
      Promovare Online
    Sunteti aici: Prima pagina > Istoric > Bistrita-Nasaud - Repere istorico-geografice
    Ultima actualizare: 15 / 08 / 2011 13:15:19.
    Bistrita-Nasaud - Geografie

    Judetul Bistrita-Nasaud, situat in nord-estul Transilvaniei, fortul natural din centrul Europei numit de germani "Bullerk" iar de francezi "Bastion", ceea ce in limbajul romanesc inseaman "Citadela" si respective "Bastion", detine o suprafata de 5.305 km patrati (2,2% din teritoriul Romaniei) fiind incadrat de judetele Maramures in nord, Suceava in est, Mures in sud si Cluj in vest.

    El inglobeaza zona de contact a Carpatilor Orientali cu depresiunea Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Somesului Mare precum si o mica portiune din bazinul mijlociu al Muresului.

    Relieful judetului este dominat de regiuni deluroase cu masive muntoase. Zonele muntoase se intind pe latura de nord, est si sud-est, cuprinzad muntii Tiblesului si Rodnei inspre Maramures, muntii Bargaului si Calimani inspre latura Moldova. Cei mai inalti sunt muntii Rodnei, cu varful Ineu (2279) de forma conica, vizibil de la mari departari. Ineul domina regiunea inconjuratoare situata intre 1800 si 2000 metri.

    Partea vestica a judetului corespunde inaltimilor deluroase ale Podisului Transilvaniei, al carui contact cu zona muntoasa este marcat prin aparitia unor depresiuni de tip subcarpatic (Bistrita, Dumitra, Sieu) dominate spre vest de masive deluroase inalte de peste 600 m, iar spre est de poieni si povarnisuri piemontane.

    Judetul dispune de o retea hidrogeografica acoperita in intregime de bazinul Somesul Mare cu afluenti principali ai acestuia, Sieul si Salauta, ingloband o suprafata de 4.946 km patrati.

    Istorie veche

    Resturi ceramice, diferite unelte din piatra, vetre de foc si urme de locuinte, atesta prezenta pe actualul teritoriu al judetului a societatii neolitice cu 4.000 - 5.000 de ani inainte de Hristos. Epoca dacica ca si perioada daco-romana, sunt ilustrate printr-o serie de descoperiri si resturi de castre romane (Orheiul Bistritei, Livezile). Unele localitatri din judet isi pastreaza si astazi numele de origine romana - Salva, Parva, Nepos, Romuli. Materialele arheologice scoase la lumina la Archiud, Bistrita si indeosebi Sirioara unde s-a identificat o importanta cetate datand din secolele X-XI, sunt marturii documentare din perioada formarii poporului roman.

    Tinutul nord-estic al Ardealului, cu comunele sale romanesti asezate in partea de sus a vaii Somesului Mare, a format din timpurile cele mai vechi despre care s-au gasit date, au corp distinct cand autohton, cand incorporat 
. district (judet) invecinat.

    Municipiul Bistrita

    Actualul municipiu Bistrita este situat in vestul culoarului BĂźrgaielor, in partea de nord a Transilvaniei - unde natura a creat o fortareata asemanatoare Mossadei evreiesti din antichitate, care cu muntii care o inconjoara, a constituit elementul paralizator al tuturor dacilor si mai tarziu, al romanilor de pe aceste meleaguri - pe cursul inferior al Bistritei Ardelene, fiind strabatut de artera Europeana 576 si inconjurat de coline acoperite cu livezi intinse.

    Bistrita s-a dezvoltat intr-o zona cu urme de locuinte care coboara pana in neolitic. In perimetrul ei s-au descoperit de asemenea dovezi materiale din epoca bronzului si fierului, din perioada formarii poporului roman, din framantatele vremuri ale migratiilor. Romanii sunt atestati la Bistrita in ultimele secole ale mileniului I si primele secole ale mileniului II convietuind cu slavii si pecenegii si asimilandu-i. insusi numele raului si orasului Bistrita este de origine romano - slava "bistra" insemnand repede.

    Pentru primele secole din mileniul II (secolele X - XI), peste aceste tinuturi si-au intins autoritatea vovozii Gelu si Gyla (Iula), iar in a doua jumatate a secolului IX si in secolul XII acest teritoriu a intrat impreuna cu toata Transilvania sub stapanirea regilor Ungariei. Pe acest pamant regesc ("fundus regius") au fost colonizati in a doua parte a secolului XI si inceputul secolului XII sasii, adusi din Flandra, Valonia, Francania, Saxona, Bavaria si Luxemburg. Graiul si obiceiurile sasilor din Bistrita sunt asemanatoare cu cele ale populatiei din Luxemburg. Se pare ca numele de NOSEN primit de tinutul Bistritei provine de la localitatea NIESEN din Luxemburg.

    In documentele vremii Bistrita este amintita ca "villa" in 1264, devenind in anul 1349 oras mare - "civitas", cu o puternica cetate.

    Evolutia Bistritei este legata de dezvoltarea mestesugurilor si a comertului. La inceputul secolului XVI in Bistrita existau 32 bresle: breasla cizmarilor, breasla cojocarilor, breasla croitorilor, breasla tamplarilor, breasla argintarilor etc. Relatiile economice cu Moldova se amplifica tot mai mult, contribuind la inflorirea orasului. In secolul al XII-lea Bistrita devine un oras liber regesc, conducerea fiind in mana unu jude si a unui sfat alcatuit din 12 jurati alesi incepand cu anul 1405. In anul 1453 Iancu de Hunedoara - voievodul Transilvaniei - a fost investit cu demnitatea de "comite perceptum al Bistritei", primind in stapanire orasul si districtul. El intareste drepturile si indatoririle bistritenilor: Bistrita este un oras liber, cu dreptul de a participa la adunarile anuale ale icaunelor razesti si la adunarile nobiliare. Interzice de asemenea, dreptul castelanilor de a se amesteca in treburile orasului si districtului. Aceste privilegii au fost reconfirmate de catre regele Matei Corvin in anul 1469, care ii subordoneaza prin diploma din 1475, asezarile romanesti de pe valea Somesului Mare, dispunand ca locuitorii acestor sate sa se bucure de aceleasi drepturi ca si cetatenii sasi.

    Adept al unei politici de sprijinire pe toate caile a oraselor, Matei Corvin va urmarii intensificarea legaturilor cu Moldova, permitand in anul 1473 libertatea comertului. Dezvoltarea sustinuta a orasului si districtului Bistrita au trezit interesul moldovenilor, Bistrita devenind pentru ei unul din cele mai importante centre de aprovizionare cu produse mestesugaresti. Oficialitatile din cele doua tari, interesate deopotriva de amplificarea relatiilor comerciale si politice au incurajat circulatia marfurilor in ambele sensuri prin acordarea de libertati comerciale. Acest lucru a asigurat o mare prosperitate economica, situandu-se in acea perioada printre cele patru mari orase ale Transilvaniei.

    Districtul Bistrita

    In anul 1529 voievodul Transilvaniei, Ioan Zapolya a daruit lui Petru-Rares - domnitorul Moldovei - orasul Bistrita si localitatile din jur.

    In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, prin infiintarea de catre Maria Tereza in anul 1762 a Regimentului II romanesc de granita, Nasaudul a devenit tinut graniceresc, alcatuit mai intai din 23 apoi din 44 de sate romanesti de pe valea Somesului, Bargaului si a Sieului (districtul militar al Nasaudului a fost desfiintat in 1851).

    Masura a fost primita de la inceput cu ostilitate de localnici. In 1763 a avut loc o puternica rascoala nasaudeana, soldata cu emigrarea in Moldova a mii de familii din cele 13 sate ale tinutului. In vreme de razboi granicerii erau purtati pe toate campurile de bataie. In timpul razboiului napoleonean ei au starnit prin vitejia lor , pana si admiratia inparatului Napoleon.

    In anul 1876 s-a infiintat comitatul Bistrita-Nasaud. El cuprindea in intregime districtul Bistritei si Nasaudului, precum si localitati din alte judete actuale.

    Orasul Bistrita spre deosebire de alte orase din Transilvania in care populatia era preponderent de origine germana, (Brasov, Sibiu Sighisoara), si-a pierdut mult din caracterul burgului medieval, mai ales din cauza devastarilor la care a fost supus, precum si din cauza si numeroaselor incendii - asupra acestora urmand a prezenta cu date concrete in capitolele ce urmeaza. Cu toate acestea si in prezent pot fi admirate fragmente din zidul cetatii orasului, Casa argintarului, biserica evanghelica - luterana, construita in secolul al XV-lea a carui turn are cea mai mare inaltime dintre bisericile din Transilvania, complexul comercial Sugalete precum si alte cladiri construite in epoca medievala.


    Harta site