Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"


Program audiente:

Col. Constantin FLOREA
Joi 13:00-15:00

Col. Liviu Marcel POP
Marti 13:00-15:00

Lt. Col. Ilie RINZIS
Miercuri 13:00-15:00

Purtator de cuvant:

Lt. Marius RUS
Tel: +40748299990



Ultima actualizare site:
15/11/2019 09:35


Data și ora curentă:



Alegeri Prezidentiale 2019


Aplicatie localizare 112

  • Site DSU

  • Platforma fiipregatit.ro

    SIPOCA35

    MODELE RAPOARTE CLSU

    • Macheta RAPORT OPERATIV
    • MACHETA SITUATIE CHELTUIELI


    • Program avize-autorizatii

      Copyright ©2007-2018

      I.S.U. "Bistrita".

      Toate drepturile rezervate.

      E-mail de contact:



      E-mail transmitere copie dupa cartea de identitate in format electronic:



      Documentatia tehnica in format electronic depusa in vederea obtinerii avizului/autorizatiei de securitate la incendiu poate fi:

      - scanata, insotita doar de semnatura electronica a investitorului/beneficiarului

      - in format .pdf sau alte formate, insotita de semnatura electronica a investitorului/beneficiarului si a factorilor care au contribuit la elaborarea documentatiei (proiectanti, verificatori de proiecte, experti tehnici etc.)

      Campania nationala

      Campania nationala

      Schengen
      112

      Sesizati faptele

      de coruptie ale

      personalului

      M.A.I.

      0800.806.806

      linie telefonica gratuita


      Inscrie-te pentru a primi ultimele noutati!

      Feuerwehr Herzogenrath

      o9atitudine.ro
      Promovare Online
    Sunteti aici: Prima pagina > Istoric > Incendii de mari proportii
    Ultima actualizare: 15 / 08 / 2011 13:14:44.
    Incendii de mari proportii


    Este incontestabil faptul ca, alaturi de inundatii, seceta, grindina, cutremure si alte multe calamitati, incendiile au pricinuit omenirii mari si dureroase pagube materiale si umane. Acestea n-au crutat nici populatia satelor si oraselor din Transilvania unde marturiile documentare le atesta o frecventa si intensitate impresionanta. In ceea ce priveste cauzele generatoare de incendii, acestea au fost multiple si variate, incepand cu neatentia si terminand cu "reaintentia" izvorata din setea de razbunare.

    Evul mediu


    In ceea ce priveste incendiile provocate din razbunare, in societatea feudala, un procent mare se pare ca se datoreste sistemului barbar de recrutare la oaste "cu franghia si cu cainii satului", care atragea dupa el o serie de acte de razbunare din partea celor recrutati cu forta. Insusi Guberniul Transilvaniei se vede silit sa recunoasca faptul ca "nici o pierdere de catane n-a fost fara bataie, omoruri din pizma, ucideri, aprinsuri, si late multe rele sa nu se fi intamplat". Pentru exemplificare poate fi citat cazul petrecut in anul 1800 in satul Boiu-Mare (TĂźrnava mica), unde - se spune intr-un raport oficiqal - "un oarecare recrut, primind invoirea sa mearga acasa pentru un scurt timp, cand a trebuit sa se intoarca la unitatea sa a dat foc casei judelui satesc, de catre care a fost prins ca ostas, si in felul acesta a ars tot satul.

    In continuare voi prezenta cateva incendii mai semnificative care au "pustiit" orasul si o buna parte din satele districtului Bistrita incepand din secolul al XV-lea pana in a doua jumatate a secolului al XIX-lea cand combaterea acestora a luat o forma organizata.

    In lucrarea "DENKWURDIGKEITEN AUS DEM NOSNERGEN" scrisa de Emil Csauller pe baza documentelor din arhiva bisericii evanghlice din orasul Bistrita, este prezentata incendierea orasului Bistrita de catre contele proprietar Mihail Szilagy in anul 1498 "drept repreralii deoarece populatria populatia orasului, sub conducerea primarului Wroch Tgummel s-a ridicat la lupta impotriva tiraniei, orasul fiind aproape fiind aproape detatala distrugere".

    In aceeasi lucrare se arata ca in anul 1506 si in cei doi ani care au urmat, orasul si comunele din district sunt incercate de numeroase incendii in special localitatile Dipsa, Crainimat, Dumitra si Petris, astfel incat autoritatile vremii decid sa scuteasca cetatenii carora le-au ars casele de a mai plati impozite timp de doi ani.

    Secolul XVIII

    In anii1761 si 1762 documentele de arhiva semnaleaza puternice incendii in satele Lechinta si Tarpiu, ale caror case "au fost prefacute in cenusa". Cu acest prilej in satul Lechinta au ars 13 case in valoare de 1477 florini, iar in Tarpiu 59 de case in valoare de 6053 florini. Sunt pierderi extrem de mari, mai ales daca comparam cu castigul unui muncitor de la minele din Rodna, care in aceeasi perioada respectiva nu era mai mare de 6 - 7 florini pe luna.

    In data de 17 august 1764 se arata ca un incendiu izbucnit in localitatea Satul-Nou, a distrus pentru 30 de case pricinuind o paguba materiala de 2182 florini.

    La 20 decembrie 1765 marturiile documentelor atesta faptul ca in satul Dumitra un numar de 8 familii au suferit de pe urma unui incendiu cu o paguba de 931 florini si 20 decreitari. Ca urmare a acestui incendiu au ars pana in temelii 6 case.

    Un document din 10 noiembrie 1766 semnaleaza un incendiu in satul Ghinda in care au ars 7 case, paguba ridicandu-se la suma de 672 florini si 46 creitari.

    In luna august 1761 sunt semnalate alte incendii in stele Dumitra si Vermes in care sunt mistuite de flacari 10 case, pabubele ridicandu-se la 762 florini si 48 de creitari. Peste 3 ani, 16 septembrie 1770 izbucneste un incendiu la 14 gospodarii din Slatinita in care au ars complet 7 case, paguba ridicnadu-se la suma de 672 florini si 12 creitari.

    In acelasi an la 15 noiembrie au loc alte doua incendii, unul in satul Dumitra si altul in satul Slatinita, care au produs pagube in valoare de 632 florini si 40 de creitari.

    Incepand cu anul 1772 incendiile incep sa ia proportii din ce in ce mai dezastruase.

    Astfel al 23 aprilie 1772 Magistratul Bistritei comunica Guberniului Transilvaniei ca "in satul Petris din disctrictul sasesc, in ziua fatala de 14 a lunii aprilie, s-a iscat un incendiu care au ars 22 de case ale locuitorilor impreuna cu biserica si cu casa parohiala si care a distrus din temelie bunurile acestor nenorociti contribuabili si I-a aruncat in cea mai neagra saracie". Incendiul s-asoldat cu o paguba in valoare de 3920 florini si 21 de creitari. Impreuna cu cele 22 de case au ars dependinte, grajduri, magazii precum si unelte agricole, multe animale, furaje, alimente si efecte de imbracaminte.

    Incendiul din 14 aprilie 1772 este urmat la intervele scurte de timp, alte trei incendii memorabile pentru acest deceniu.

    Astfel la numai doi ani, in aprilie 1774 documentele vremii se opresc asupra unui puternic incendiu care a izbucnit in satul Livezile. Sunt afectati 35 de gospodari carora le ard un numar de 26 de case cu toate dependintele. In acest incendiu flacarile au mistuit printre altele, 72 porci, 46 de care, 124 galeti cu vin, 1880 litre de slanina, 73 perechi de incaltaminte si altele. Se inregistreaza pagube in valoare de 2391 florini si 30 de creitari.

    La 2 aprilie 1776 Magistratul Bistritei inainteaza Guberniului din Sibiu lista locuitorilor din satul Lechinta, care au fost pagubiti de incendiu din 29 martie 1776. se specifica faptul ca unui numar de 28 de capi de familie le-au ars 24 de case impreuna cu utilajele ce tin de gospodarie, pricinuindu-le o paguba in valoare de 3858 florini si 23 de creitari.

    Peste doi ani la 24 mai 1776, Magistratul raporteaza Guberniului ca "unii locuitori din satul Vermes au fost loviti pe neasteptate de un groaznic incendiu produs in ziua de 17 mai 1776 de o lovitura de fulger si ca atat casele car si celelalte bunuri au fost prefacute in cenusa, iar acestia au ajuns in cea mai cumplita mizerie.

    Mentionez faptul ca in documentele de arhiva sunt semnalate inm multe randuri incendii produse de fulgere si traznete.

    Cele mai groaznice incendii din districtul Bistritei vor fi inregistrate la sfarsitul deceniului al optulea si inceputul celui urmator, asupra carora voi starui ceva mai mult. Este vorba despre incendiile din anii 1780 si 1781 din satele Dumitra si Sangeorgiu, despre care documentele vremii ne dau informatii mai ample.

    Incendiul de la Dumitra

    La 24 septembrie un slujbas din conducerea orasului Bistrita prezenta astfel cauzele ioncendiului din satul Dumitra produs la 19 septembrie, precum si urmarile dezastruoase ale acesteia.

    "In acest an curent adica in ziua de 19 a lunii prezente, in satul Dumitra sau Mettersdasch, la orele 10 inainte de masa, lla casa locuitorului Gheorghe Lup in varsta aproape 70 de ani, s-a iscat un incendiu deoarece acesta pentru a aprinde focul a folosit o legatura de paie din care, pe neasteptate, flacara a iesit prin horn iar fiind imprastiata in patru parti de vantl care sufla cu putere, a prefacut in acenusa nu numai magazia de dijma a fiscului regal, impreuna cu un numar de 131 de clai de fan provenint din 

.dar a distrus din temelii pana la orele 11 dupa masa, in afara de casa parohiala, de casa capelanului si invatatorului, trei sferturi din sat sunt impreuna cu magaziile, grajdurile, gradinile cu pomi, cereale, cu esceptia graului si orzului, care se aflau in piata) si fanul care fusese adus acasa, iar in via aflatoare in apropierea satului numita Au, au ars pari de vie.

    Pe langa aceasta, sotia lui Ioan Arelt cu nume Sofia in varsta de aproape 34 de ani, impreuna cu cele doua ficee adolescente - cea mai mare Sofia in jur de 17 ani - au ars in asa chip, incat din cele doua fiice n-au mai ramas decat oasele in vreme ce din mama acestora n-a mai rams decat partea din spate; capul, mainile, picioarele si celelalte parti au fost prefacute in cenusa. De asemenea a ars si sotia lui Ioan Raigner, Ana in varsta de aproape 30 ani. Contribuabili carora in afara de vite nu le-au ramas in natura nimic altceva decat hainele zdrenturoase de pe ei iar unora atata care n-au putut nici in mijlocul drumului s-ai apere de foc lucrurile expuse, acesti fel de contribuabili pagubiti de incendiu in de 142, siliti sa-si castige painea din cersit si a caror agoare nu mai puteau fi insamantate, sunt vrednici intr-adevar de compatimire iar nenorocirea lor vrednica de plans



    Dupa o saptamana de la incendiu, locuitorii sinistrati din satul Dumitra se adreseaza direct Magistratului orasului Bistrita aratand situatia tragica in care se afla, spunand printre altele "


noi nu mai avem nutret pentru vitele noastre, nici locuintele, nici imbracaminte, nici paine, nici parale, nici care, nici pluguri, nici altceva care slujeste la intretinerea noastra, 
. Nici o speranta pentru a invinge foamea".

    Proportiile incendiului din satul Dumitra facea necesar interventia neintarziata a conducerii orasului Bistrita, la Guberniul Transilvaniei. In acest, la 30 septembrie 1780 Magistratul din Bistrita se adreseaza Gubere de contributie fiscala pe o perioada de timp, precum si prin acordarea de lemne si alte materiale de constructie.

    Este deosebit de concludent bilantul pagubelor cauzate de acest incendiu. Inca din ziua dezastruli comisia de constatare si de evaluare a documentelor stabileste ca acestea se ridica la imensa suma pentru acel timp de peste 41.600 de florini.

    Incendiul de la Sangeorgiu

    La numai o jumatate de an de la distrugatorul incendiu din Dumitra, la 23 aprilie 1781, documentele ne fac cunoscut un alt mare incendiude data aceasta in satul Singeorgiu in urma caruia 76 de familii au ramas fara adaposturi si mijloace existente. Tragedia acestor oameni rezulta dintr-o petitie adresata Magistratului Bistritei la data de 21 februarie 1782. Din constatarile comisiei de evaluare a pierderilor rezulta ca acestea se ridica la suma de 24.376 florini.

    Si in acest caz ca si in celelalte de fapt, din ancheta efectuata de autoritati rezulta faptul ca din cele 76 de case afectate de incendiu numai doua erau construite din piatra, celelalte fiind din lemn acoperite cu paie, ceea ce explica rapiditatea cu care s-a stins.

    Pentru recuperarea pagubelor si sprijinirea sinistratilor, pe langa scutirea pe termen limitata (1 - 3) de la plata contributiei fiscale, se rcurge la sistemul colectelor individuale sau colective. In ceea ce priveste scutirea de controbutie a celor pagubiti de incendiu, aceasta se facea nu atat din motive umanitare, cat mai ales din teama, dupa cuI recunoaste deschis intr-un act din 16 februarie 1783 referitor la satele Dumitra si Sangergiu "ca nu cumva locuirorii sa fie siliti sa-si vanda vitele de jug necesare cultivarii ogoarelor si in felul acesta sa devina cu totul neputinciosi in viitor sa-si plateasca contributia regala".

    Secolul XIX

    Documentele din arhiva orasului Bistrita mai consemneaza o serie de incendii cu importanta materiale. Astfel, in 1836 dupa un timp de trei saptamani in orasul Bistrita "batu malima, la 4 octombrie a avut loc un incendiu in partea de sus a orasului numit Cloparelor - probabil cartierul palarielelor (clopacilor) - unde au ars 40 de case. In 15 octombrie, in strada Lemnelor izbucneste un nou incendiu care mistuie 88 de case de locuit impreuna cu toate edificiile laterale". Alte incendii au avut loc in orasul Bistrita in acea perioada in anii 1840 cand au ars 116 case in 1844 cand a ars intreaga strada a Spitalului cu biserica catolica, in 1857 si in 1861.

    Incendiul ce a avut loc in februarie 1857 prin amploarea si pagubele produse a fost unul dintre cele mai dezastruase din intreaga istorie a orasului. Documentele de arhiva descriu incendiul astfel:

    "In casa aramierului Dan Berger din strada Lemenelor, in aceeasi casa in care a izbucnit si incendiul din anul 1836, se aprinde grajdul la orele 10 seara. In urma vantului care batea de la Nord-Est, foarte curand mai multe case au fost cuprinse de flacari iar in decursul unei ore s-a intins si asupra strazii Unguresti, Spitalul Ulita Mare si asupra suburbiei de jos. Chiar si vechile bastioane deasupra partilor strazilor Unguresti si Spitalul au luat foc, biserica evanghelica cu turnul ei au luat foc. Oamenii curajosi au reusit sa stinga focul care mistuia acoperisul bisericii. Turnul insa a cazut prada fortei elementului dusman. Clopotul mare a mai batut ceasul de la miezul noptii apoi incet s-a topit in caldura infernala, clopotul mijlociu s-a prabusit din inaltime de pe vebrela arsa si s-a spart in mii de bucati, clopotul mic a cazut pe scarile de piatra si el singur a scapat ca prin minune aproape neatins. Au cazut prada flacarilor 148 de case cu grajdurile si surile lor precum si mai multe cladiri publice, 236 de familiiau ramas fara adapost pierzandu-si tot avutul. Daunele au fost evaluate oficial la 300.000 florini. In aceste din urma doua incendii, Bistrita cu exceptia catorva case, a fost prefacuta in cenusa. A doua zi de Craciun s-a sfintitcu solemnitate noul clopot turnat la Cluj de Griff Audrashowsky si care cantarea 42 maji".

    Date fiind pagubele enorme provocate de incendii, autoritatile locale si centrale au luat o serie de masuri energice cu scopul prevenirii si stingerii incendiilor. Ele reprezinta de fapt o concretizare a eforturilor facute in acest sens din prima jumatate a secolului al XVIII-lea.