Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"


Program audiente:

Col. Constantin FLOREA
Joi 13:00-15:00

Col. Liviu Marcel POP
Marti 13:00-15:00

Lt. Col. Ilie RINZIS
Miercuri 13:00-15:00

Purtator de cuvant:

Lt. Marius RUS
Tel: +40748299990



Ultima actualizare site:
22/01/2019 12:44


Data și ora curentă:




logo centenar
  • Site DSU

  • Platforma fiipregatit.ro

    MODELE RAPOARTE CLSU

    • MODEL RAPORT OPERATIV
    • MODEL RAPORT SINTEZA


    • Program avize-autorizatii

      Copyright ©2007-2018

      I.S.U. "Bistrita".

      Toate drepturile rezervate.

      E-mail de contact:



      E-mail transmitere copie dupa cartea de identitate in format electronic:



      Documentatia tehnica in format electronic depusa in vederea obtinerii avizului/autorizatiei de securitate la incendiu poate fi:

      - scanata, insotita doar de semnatura electronica a investitorului/beneficiarului

      - in format .pdf sau alte formate, insotita de semnatura electronica a investitorului/beneficiarului si a factorilor care au contribuit la elaborarea documentatiei (proiectanti, verificatori de proiecte, experti tehnici etc.)

      Campania nationala

      Campania nationala

      Campania nationala

      Schengen
      112

      Sesizati faptele

      de coruptie ale

      personalului

      M.A.I.

      0800.806.806

      linie telefonica gratuita


      Inscrie-te pentru a primi ultimele noutati!

      Feuerwehr Herzogenrath

      o9atitudine.ro
      Promovare Online
    Sunteti aici: Prima pagina > Istoric > Combaterea incendiilor pana in secolul XIX
    Ultima actualizare: 15 / 08 / 2011 13:19:55.
    Masuri de combatere a incendiilor





    Investigarea documentelor pastrate in depozitele Arhivelor Statului ofera posibilitatea intocmirii unor studii asupra cauzelor si pagubelor uriase, a distrugerilor de bunuri si valori culturale, a pierderilor de vieti omenesti provocate de-a lungul anilor de nenumaratele incendii dar si a masurilor care au fost luate in scopul prevenirii, limitarii si stingerii acestora.

    Documentele pastrate in bogatul fond arhivistic al Primariei orasului Bistrita consemneaza pe langa marile incendii, pagubele pricinuite de ele si alte fenomene sociale determinatede acestea, masurile de prevenire si stingere a incendiilor pe care autoritail din acele timpuri cu posibilitatile modeste de atunci s-au straduit sa le aplice in districtul si mai ales in orasul Bistrita.

    Am acordat in subcapitolul precedent ca in districtul Bistrita au avut loc in perioada analizta o serie de incendii care au distrus in unele cazuri localitati intregi. N-au fost crutate de flacari nici scolile, bisericile, primariile sau alte constructii de interes obstesc, care adaposteau valoroase bunuri cultural-artistice. Cauzele care a provocat aceste incendii au fost: neglijenta, nepasarea, nerespectarea celor mai simple masuri de prevenire a incendiilor".


    10 vecinatati

    La fel ca si in alte orase existau bresle bine organizate in ceea ce priveste serviciul de aparare sau al muncilor publice, in orasul Bistrita sunt cunoscute, inca din timpuri indepartate, forme simple de organizare si intrajutorare in caz de incendiu. Printre masurile luate de magistratului orasului este si aceea a impartirii lui in asa numitele vecinatati, in fiecare dintre acestea (10 la numar) fiind desemnati un conducator si membrii vecinatatii. Pentru cunoasterea exacta a sarcinilor ce le reveneau in cadrul vecinatatii din care faceau parte, magistratul orasului emitea, destul de frecvent, regulamente pentru paza contra incendiilor. In aceste regulamente erau consemnate persoanele care, in caz de incendiu, trebuiau sa actioneze cu tarnacoape, scari, topoare sau galeti si stabilite, in acelasi timp, locurile si persoanele la care se pastrau uneltele respective in cadrul fiecarei vecinatati. Daca la 1734, prin regulamentulemis, in cele 10 vecinatati erau dispuse 116 persoane, printr-un nou regulament numarul celor destinati sa actioneze in caz de incendiu se ridica la 256, marindu-se in felul acesta si numarul de unelte folosite la stigerea incendiilor.

    Incendiile din satele invecinate - Livezile (22 februarie 1743), Dumitra (1744) si Pintic (14 mai 1749) - in care au ars 38 case, dar mai ales marele incendiu din anul 1750 din Maieru si Ilva au produs panica printre locuitorii orasului Bistrita, astfel ca la 28 septembrie 1751 magistratul orasului, pentru a preveni producerea unor incendii asemanatoare si in oras, a decis emiterea unui nou regulament de paza impotriva incendiilor, marind numarul persoanelor destinate sa actioneze la stingerea acestora la 377 persoane si desemnandin fiecare vecinatate, pe langa conducatorul vecinatatii, un numar de 4 - 6 inspectori, care aveau menirea de a supraveghea, controla sisemnala locurile ce prezentau pericol de incendiu. Tot cu acest prilej, magistratul a dispus ca din fiecare vecinatate sa fie desemnate patru persoane care sa se prezinte in cel mai scurt timp la primarie si la judecatoria orasului pentru a actiona aici in caz de incendiu.

    Ordinul cu 110 puncte

    Pentru ca in intreg imperiul sa fie luate masurile cele mai potrivite de prevenire si stingere a incendiilor, la 2 mai 1759 s-a emis ordinul cu cele 110 puncte. Tiparit si difuzat in satele si orasele Transilvaniei, ordinul este preluat, adaptat si pus in practica, dupa posibilitatile locale, si de catre Magistratul orasului Bistrita. Primele 18 puncte ale ordinului se refereau la necesitatea acordarii unei atentii deosebite ingrijirii si curatirii hornurilor, supravegherii focului in cursul noptii si interdictiei patrunderii in grajduri sau pravalii cu produse inflamabile sau cu foc deschis, precum si a depozitarii materialelor usor inflamabile in locuri unde puteau izbucni incendii. Pentru toate aceste prevederi magistratul dispunea de instructiuni asemanatoare, care in mare pate, se aplicau.

    O serie de puncte, cum erau cele referitoare la construirea de mansarde, confectionarea si instalarea burlanelor, nu-si gaseau aplicare, intrucat nu existau in oras asemenea constructii. Pe de alta parte, aplicarea punctului 23, care prevedea interdictia construirii de case cu acoperis de sindrila, nu se puteau respecta, din cauza saraciei si a lipsei de materiale, toate casele din oras fiind acoperite cu sindrila. Alte puncte ale ordinului se refereau la vanzatorii de pulbere, carora le era interzis sa pastreze in pravalie mai mult de 12 pfunzi de pulbere, si la folosirea in oras a armelor sau jocurilor de artificii. Punctele 33 - 50 priveau instituirea de comisii (formate din inspectorii din vecinatati in cazul orasului Bistrita) care sa intreprinda controale urmate de rapoarte la oficialitatile in vederea intocmirii altor regulamentele de stingere a incendiilor.

    Potrivit regulamentelor instituie inca de multa vreme, fiecare vecinatate avea uneltele sale proprii si, in acelasi timp suficient de asemenea mijloace.

    In punctele 51 - 52 se mentiona obligativitatea participarii armei cantonate in oras la actiunea de stingere a incendiilor. Punctele 53 - 67 se refereau la mijloacele de paza, semnalare si alarmare in caz de incendiu, la rasplata de care benefica cel care anunta primul oficialitatile. Pentru paza, atat ziua cat si noaptea erau desemnati paznici care, din turnul principal al orasului Bistrita, semnalau orice incendiu.

    Cat despre rasplata,specificau observatiile, se studia posibilitatea acordarii ei celui care anunta primul acest lucru, dar si amendare (punctul 61) acelora ca nu anuntau oficialitatea in caz de incendiu.

    Datorita faptului ca o serie de cetateni se raneau ori sufereau accidentari in timpul incendiului, ordinul (pct. 78) prevedea obligativitatea prezentei chirurgului si a barbierului in caz de incendiu. Potrivit regulamentului Magistratului orasului Bistrita, barbierii si chirurgii erau obligati, ca toti cetateni dealtfel, sa se prezinte imediat in caz de incendiu pentru a putea acorda ajutorul necesar.

    Alte puncte se refereau la pastrarea ordinii de actiune in caz de incendiu, la prinderea faptasului si rasplatirea aceluia care-l prindea, la modul de actionare in cazul unor incendii izbucnite concomitent in locuri diferite, probleme pe care magistratul trebuia sa le aiba in vedere si sa ia masuri in consecinta.

    Extinctorul

    In districtul Bistrita a existat o preocupare si pentru introducerea unor mijloace mai avansate de stingere a incendiilor, dovada fiind doua documente, dintre care unul reprezinta un extras din instructiunile de confentionare si manuire a extinctorului din inventat de Zacharias Greyl in 1751, iar al doilea, o evaluare a unei pompe de incendiu cu descrierea partilor componente.

    Inventia lui Zacharias Greyl a fost pastrata o vreme in secret, principiul de functionare si partile componente fiind descrise la inceput destul de vag. Experimentarea acestui extinctor si rezultatul obtinut au permis cunosterea principiului de actiune, care aveau la baza lichidarea incendiului nu prin actiunea apei, cum se presupunea din descrierile anterioare, ci prin stingerea flacarii cu ajutorul unei detonatii care se producea intr-un recipient, asezat intr-un butoias cu apa, sunt descrise, de asemenea, natura explozivului, modul de manipulare in diverse imprejurari (incendii in camera, in pod, in grajduri etc.).

    Cu toate ca au fost emise numeroase ordine guberniale sau chiar ale Curtii de la Viena, care indicau masurile ce trebuiau luate, amenzi si pedepse ce urmau sa fie aplicate impotriva celor care le incalcau, numarul incendiilor n-a scazut, in special la sate, deoarece din partea guberniului nu se acorda sprijinul material necesar pentru organizarea unor formatii de pompieri voluntari care sa poata intervenii cu eficienta in caz de incendiu.

    Utilaje pentru stingerea incendiilor in secolul XIX

    Din bogata varietate si diversitate de utilaje pentru stingerea incendiilor datand din secolul al XIX-lea de pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud, care in mare parte se mai afla si in prezent in dotarea serviciilor publice de pompieri civili din localitati, dar din pacate majoritatea nemaifiind in stare operativa datorita lipsei pieselor de vehicule, uneori a nepasarii, am selectionat cateva tipuri si modele mai reorezentative si mai frecvent intalnite, pentrua ilustra importanta cu totul deosebhita care s-a acordat chiar din primele decenii ale secolului trecut activitati organizate si eficiente a incendiilor.

    Varietatea si diversitatea de tipuri si modele precum si frecventa lor in foarte multe localitati ale actualului judet Bistrita-Nasaud au fost favorizate de cresterea impetuoasa, in aceasta perioada, a fortelor de productie in conditiile unei politici protectioniste a statului si ale adoptarii unor legi de incurajare a industriei in plina dezvoltare.

    Odata cu dezvoltarea industriala, cu cresterea numarului de constructii, pagubele produse de incendii au devenit tot mai importante. In aceste conditii, dotarea cu utilaje pentru stingerea incendiilor, precum si actiunile organizate pentru prevenirea lor se impuneau cu necesitate.

    Intr-un teritoriu ca cel al actualului judet Bistrita-Nasaud, in care alaturi de sectorul agricol exista si o industrie relativ modesta dar diversificata - prelucratoare, forestiera, atractiva, etc. - este explicabil ca tipurile si modelele de utilaje pentru stingerea incendiilor sa fi fost cat mai variate, adaptate la nevoile si particularitatile fiecarei ramuri de productie.

    Frecvent s-a folosit astfel pompa fara rezervor, purtata manual, care constituie unul din cele mai vechi tipuri de pompe (deceniile de la inceputul secolului trecut). Ea era destinata in special mediului rural fiind folosita in mai multe localitati din judetul Bistrita-Nasaud.


    Harta site